Autorităţile kosovare au anunţat miercuri că au semnat o cerere oficială pentru statutul de candidat la UE, un proces laborios, complicat şi mai mult de relaţiile abisale dintre Pristina şi Belgrad, relatează AFP. În aceeași zi, Parlamentul European și Consiliul statelor membre au ajuns la un acord pentru a scuti de viză kosovarii care doresc să călătorească în UE pentru sejururi scurte, au anunțat miercuri aceste două instituții.
Albin KurtiFoto: Armend NIMANI / AFP / Profimedia
Acest acord, care nu a fost încă ratificat oficial, prevede că până cel târziu la 1 ianuarie 2024, deținătorii de pașapoarte eliberate de Kosovo vor fi scutiți de obligațiile de viză pentru sejururi în UE care nu depășesc 90 de zile. Kosovo este singura dintre cele șase țări din Balcanii de Vest care nu beneficiază de un astfel de regim UE fără vize.
Kosovo cere oficial aderarea la UE
Principalii responsabili politici din Kosovo au semnat miercuri mai devreme la Pristina documentul prin care solicită aderarea la Uniunea Europeană, în cadrul unei ceremonii transmise în direct de mass-media kosvovare, după marți prim-ministrul Albin Kurti a anunțat că va solicita săptămâna aceasta aderarea la UE, un proces care este de așteptat să dureze câțiva ani, dacă nu decenii și care depinde de normalizarea relațiilor sale cu Serbia.
Documentul a fost semnat de preşedinta kosovară Vjosa Osmani, de premierul Albin Kurti şi de preşedintele parlamentului de la Pristina, Glauk Konjufca, şi va fi transmis joi preşedinţiei cehe a Consiliului UE.
„Acesta este un moment istoric pentru țara noastră, care își propune să deschidă un nou capitol pentru statul nostru și societatea noastră”, a spus Albin Kurti.
Kosovo, majoritar albanez, și-a declarat independența față de Serbia în 2008, cu sprijinul Occidentului, în urma unui război din 1998-1999 în care NATO a intervenit pentru a proteja teritoriul.
Kosovo nu este membru al Națiunilor Unite și cinci state UE – Spania, Grecia, România, Slovacia și Cipru – refuză să recunoască statutul de stat al Kosovo.
Pe de altă parte, ministrul sârb de externe Ivica Dacic a descris miercuri anunţul Kosovo de solicitare a obţinerii statutului de candidată la UE drept o mişcare de marketing politic făcută de Pristina, el amintind că pentru aprobarea acestei cereri este nevoie de consensul statelor membre ale UE, relatează agenţia Tanjug, potrivit Agerpres.
”Spuneam în urmă cu o lună că am informaţii că Pristina va depune cererea de aderare la UE. Noi considerăm că o asemenea mişcare este de două ori rea – în primul rând pentru că este clar că nu există o unitate de poziţie asupra statutului Kosovo-Metohia şi cinci ţări nu recunosc Kosovo-Metohia, şi pentru că, până în prezent, nimeni nu a primit statutul de candidat fără să-şi fi rezolvat mai întâi chestiunile privind statutul şi, în al doilea rând, pentru că în condiţiile în care Pristina desconsideră complet toate acordurile este imposibil ca cineva să ia aceasta în considerare”, a explicat şeful diplomaţiei sârbe.
