De la Bruxelles, cancelarul Austriei își apără din nou decizia împotriva României în Schengen / „Poliția austriacă a investigat asta”

Cancelarul austriac Karl Nehammer continuă să susțină teza numărului mare de migranți care ar ajunge în Austria fără să fie înregistrați în România. „Știm că o parte au trecut prin România pentru că Poliția austriacă a investigat asta”, a susținut Nehammer, joi, la o săptămână de la decizia prin care a blocat intrarea țării noastre în Schengen.

Karl Nehammer, cancelarul AustrieiFoto: Nicolas Economou/NurPhoto / Shutterstock Editorial / Profimedia

El a făcut aceste declarații înaintea reuniunii de la Bruxelles a Consiliului European, prima întâlnire a șefilor de stat și de guverne din țările UE după decizia luată în JAI împotriva aderării României și Bulgariei la spațiul Schengen.

Întrebat, la Bruxelles, despre refuzul Austriei de a primi România în Schengen, Karl Nehammer a reluat teza numărului „uriaș” de migranți care au ajuns în Austria în acest an – 100.000, dintre care 75.000 neînregistrați de celelalte state prin care au trecut:

  • „Au ajuns în Austria 75.000 de persoane neînregistrate. Știm că o parte au trecut prin România pentru că Poliția austriacă a investigat asta. Trebuie găsită o soluție”.

La remarca unui jurnalist că aceste cifre sunt contestate de către autoritățile române, cancelarul austriac a răspuns: „Dar stiți că Poliția Română îi cunoaște doar pe cei înregistrati în România. În Austria am înregistrat un număr uriaș”.

El a mai susținut, la Bruxelles, că votul din JAI nu a fost unul împotriva României, ci a fost dat pentru că problema migrației este una de securitate:

  • „Nu este împotriva României și a Bulgariei. Este o chestiune de securitate pentru întreaga Uniune Europeană și trebuie să spunem asta și să o rezolvăm împreună”.

Prima reuniune a șefilor de stat, la Bruxelles, după respingerea României în Schengen. Iohannis a anunțat că va deschide tema Schengen

Tema extinderii Schengen, după votul care ține în continuare România și Bulgaria în afara spațiului european de liberă circulație, nu figurează pe agenda reuniunii de joi de la Bruxelles a Consiliului European.

Președintele Klaus Iohannis a susținut însă că va ridica acest subiect în plenul Consiliului, dar soluții practice se vor găsi în următorul Consiliu JAI din 2023:

  • „Am văzut că există mulţi sfătuitori publici care creează așteptări legate de Consiliul de astăzi și de mâine. Pot să vă spun din capul locului că voi avea multe discuții, voi ridica chestiunea în plenul Consiliului, voi mai explica încă o dată de ce România trebuie să devină parte din Spațiul Schengen, dar soluții practice se vor găsi în următorul Consiliu JAI, care va fi mai bine pregătit.
  • Nici nu cred că și-a imaginat cineva că de săptămâna trecută până astăzi Austria sau Olanda și-au schimbat atitudinea și ce n-am rezolvat săptămâna trecută în JAI, rezolvăm, astăzi, în Consiliul European. Nu este bine să avem astfel de așteptări, fiindcă ele nu se adeveresc.
  • E nevoie de foarte multă muncă. Ne-am implicat cu toții, şi colegele, și colegii care sunt acum cu mine în sală și care se preocupă intens de aceste chestiuni și miniștrii care au fost implicați s-au preocupat, şi-au făcut treaba. Mi s-a părut puțin ciudată vânătoarea de vinovați care s-a declanșat în unele medii.
  • Vinovații nu se găsesc în București, nici în România. Știți foarte bine de ce nu s-a putut vota, dar noi nu ne lăsăm descurajați. Eu în niciun caz nu voi ceda și nu voi ceda până când România devine membru în Schengen”.

Cele cinci condiții cu care Austria merge la Consiliul European

Veto-ul exercitat de Austria împotriva aderării României şi Bulgariei la spaţiul Schengen a fost menit să crească presiunea asupra Comisiei Europene pentru a lua măsuri „mai ferme” împotriva migraţiei ilegale, iar cancelarul Karl Nehammer va merge la summit-ul Consiliului European cu cinci condiţii referitoare la azil. Una dintre propunerile sale ar fi construirea unui gard la graniţa dintre Bulgaria şi Turcia, a scris cotidianul „Kronen Zeitung”.

Guvernul federal austriac vrea să obţină în primul rând mai mulţi bani de la Uniunea Europeană. Prima sa condiţie ar fi ca CE să plătească pentru operaţiunile din străinătate ale poliţiei naţionale vizând combaterea migraţiei ilegale.

În plus, Comisia ar trebui să sprijine din ce în ce mai mult ţările de la frontierele externe în ceea ce priveşte protecţia frontierelor, în special cu mijloace financiare pentru viitoare proiecte de infrastructură. De exemplu, precizează „Kronen Zeitung”, prin construirea de garduri la frontiera dintre Bulgaria şi Turcia (o idee cu care a cochetat încă de acum mulţi ani şi guvernul de la Sofia – n.r.).

De asemenea, Comisia Europeană ar trebui să instituie şi să finanţeze un proiect pilot pentru proceduri rapide de azil la frontiera externă a UE, propune Austria.

Viena ar vrea și ca procedurile de azil să fie posibile în ţări terţe sigure (repartizarea solicitanţilor de azil – n.r.) – un model pe care Danemarca şi Marea Britanie, de exemplu, îl urmează.

În acelaşi timp, Austria vrea să fie mai uşor de revocat statutul de protecţie al persoanelor care au comis infracţiuni.

.

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *